TENCUÍT¹ s. n. Acțiunea de a tencui și rezultatul ei; tencuire. – V. tencui. Vezi definitia »

OFIOLÍT s.n. (Geol.) Rocă eruptivă care apare în zonele de sinclinal în urma activității magmatice. [Pron. -fi-o-. / < fr. ophiolithe, cf. gr. ophis – șarpe, lithos – piatră]. Vezi definitia »

WOLLASTONÍT s.n. Silicat natural de calciu. [< fr. wollastonite, cf. W. Wollaston – chimist englez]. Vezi definitia »

LATERÍT, lateríte, s. n. Depozit bogat în hidroxizi de aluminiu și de fier, format prin alterarea unor roci din zona tropicală umedă. – Din fr. latérite. Vezi definitia »

NĂMOLÍT, -Ă, nămoliți, -te, adj. Plin de nămol; imobilizat în nămol. [Var.: (pop.) nomolít, -ă adj.] – V. nămoli. Vezi definitia »