GLICOGÉN s. m. substanță organică, polimer al glucozei, în aproape toate țesuturile animale și mai ales în ficat. (< fr. glycogène) Vezi definitia »

termen generic pentru orice boală sau creștere anormală a părului [Gr.: thrix = păr] Vezi definitia »

HALUCINOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care produce halucinații; psihedelic (II). (< fr. hallucinogène) Vezi definitia »

POLÉN s. n. pulbere (galbenă) produsă de staminele fanerogamelor, celulele reproducătoare mascule. (< fr., lat. pollen, germ. Pollen) Vezi definitia »

PROCHÍMEN, prochimene, s. n. 1. (Bis.) Nume dat versetelor din psalmi care se cântă înainte de a se citi un pasaj din Biblie sau înainte de o rugăciune sau de o cântare. 2. (Înv.; în expr.) A veni la prochimen = a reveni la subiect, după o digresiune. A aduce (pe cineva) la prochimen = a îndrepta, a aduce (pe cineva) pe calea cea bună. – Din ngr. prokímenon. Vezi definitia »