CARBORÚNDUM s. n. Carbură de siliciu, folosită ca material abraziv. – Din fr. carborundum. Vezi definitia »

MÚNDIUM s. n. puterea și dreptul de tutelă pe care le avea bărbatul asupra soției și copiilor săi în vechiul drept germanic. (< germ. Mundium) Vezi definitia »

SÁGUM s. n. manta scurtă romană și galică care se prindea pe umăr cu o broșă. (< lat., fr. sagum) Vezi definitia »

PÓDIUM s.n. (Ant.) 1. Platformă înălțată în jurul arenei unui teatru sau al unui circ roman. ♦ Treaptă sau platformă îngustă și scundă la casele romane, pe care se așezau diferite obiecte casnice, urne funerare etc. 2. Estradă amenajată într-o sală de conferințe, de spectacole etc. sau în aer liber. [Pron. -di-um, pl. -muri, var. podiu s.n. / < fr., lat. podium]. Vezi definitia »

CUBÍCULUM, cubiculumuri, s. n. Cameră de dormit în locuințele romane; p. ext. cameră sepulcrală într-o catacombă. – Din lat. cubiculum. Vezi definitia »