AUTOINOCULÁRE s. f. infecție secundară determinată de germeni dintr-un focar infecțios preexistent în organism. (după engl. autoinoculation) Vezi definitia »

RESTITUÍRE, restituiri, s. f. Acțiunea de a restitui și rezultatul ei; înapoiere, restituție. – V. restitui. Vezi definitia »

PĂRTINÍRE, părtiniri, s. f. 1. Faptul de a părtini; favorizare, protejare. ◊ Loc. adv. Fără părtinire = în mod imparțial, obiectiv. 2. (Înv.) Participare (în folosul cuiva sau a ceva); contribuție. – V. părtini. Vezi definitia »

AUTOPOLENIZÁRE s.f. Polenizare cu polen propriu, rezultat din staminele aceleiași flori în care se află și pistilul. [După fr. autopollinisation]. Vezi definitia »

REGALÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) regala. 2. (Fig.) Desfătare, încântare. [< regala]. Vezi definitia »