FOTOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază efectele chimice ale luminii. [Gen. -iei. / < fr. photochimie]. Vezi definitia »

ANTROPOGRAFÍE s.f. Descriere anatomică a corpului uman în legătură cu anumite trăsături specifice raselor și tipurilor biologice. [Gen. -iei. / < fr. anthropographie]. Vezi definitia »

IRIZÁȚIE, irizații, s. f. Colorație similară curcubeului, apărută în urma unui proces de interferență a luminii albe prin straturi transparente subțiri. [Var.: irizațiúne s. f.] – Din fr. irisation. Vezi definitia »

SURJÉCȚIE s.f. (Mat.) Funcție surjectivă. [< fr. surjection]. Vezi definitia »

CONCLÚZIE s. f. 1. judecată care rezultă dintr-un șir de constatări sau argumente; încheiere. 2. ultima parte a unei expuneri, a unei opere. ◊ (muz.) ultima secțiune din expoziția unei sonate. ♦ a trage ĩi = a rezuma ideile emise de participanții la o dezbatere. 3. judecată finală a unui silogism. 4. (mat.) parte din enunțul unei teoreme al cărei adevăr se deduce prin demonstrație. 5. (pl.) încheiere a unei chestiuni făcută de o autoritate judiciară sau ministerială; aviz, propunere. ♦ a pune ĩi = a formula pe scurt acuzarea (sau apărarea) într-un proces. (< fr. conclusion, lat. conclusio) Vezi definitia »