Definita cuvantului pragmatică
PRAGMÁTICĂ s.f. Parte a semioticii care studiază modul în care omul înțelege și folosește semnele. [Cf. engl. pragmatics, germ. Pragmatik].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pragmatică
cripálcă (cripắlci), s. f. – Piedică la războiul de țesut. Sl. krepelŭ „băț” (DAR). În Munt. Vezi definitia »
APOFTÉGMĂ, apoftegme, s. f. (Livr.) Maximă, sentință formulată de obicei de o personalitate celebră (din antichitate). – Din fr. apophtegme. Vezi definitia »
SCÚLPTORIȚĂ s. f. femeie sculptor. (< sculptor + -iță) Vezi definitia »
bucățică bună expr. 1. femeie frumoasă / atrăgătoare. 2. femeie de o moralitate îndoielnică. Vezi definitia »
GALACTÓZĂ s. f. Substanță cu proprietăți asemănătoare glucozei, care se găsește în natură în diverse combinații, intrând și în structura unor compuși azotați din creier. – Din fr. galactose. Vezi definitia »