Definita cuvantului predicație
PREDICÁȚIE s.f. 1. (Liv.) Acțiunea de a predica; propovăduire. 2. (Log.) Atribuire a unei calități sau a unui atribut unui subiect într-o propoziție. ◊ Judecăți de predicație = judecăți care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa. [Gen. -iei. / < fr. prédication].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu predicație
STOMATOSCOPÍE s. f. metodă de examinare a mucoasei cavității bucale cu ajutorul stomatoscopului. (< fr. stomatoscopie) Vezi definitia »
ACROMANÍE s.f. (Rar) Grad de nebunie extremă. [Gen. -iei. / cf. fr. acromanie, it. acromania < gr. akros – extrem, mania – nebunie]. Vezi definitia »
OXIDIMETRÍE s. f. metodă de analiză chimică cantitativă a substanțelor, bazată pe oxidare. (< fr. oxydimétrie) Vezi definitia »
BUTAFORÍE s. f. obiecte imitate (sculpturi, motive arhitectonice, copaci, stânci etc.), confecționate din carton, mase plastice, ipsos etc., la realizarea decorurilor în teatru și cinematografie. (< rus. butaforiia) Vezi definitia »
ORHIDOTOMÍE s. f. incizie a unei glande sexuale masculine; orhiotomie. (< fr. orchidotomie) Vezi definitia »