horeálă, horéli, s.f. (reg.) strânsul sau risipitul fânului în hore (poloage). Vezi definitia »

SCHIZOFÍTĂ, schizofite, s. f. (La pl.) Grup de plante care au ca mod de reproducere diviziunea simplă; (și la sg.) plantă din acest grup. – Din fr. schizophytes. Vezi definitia »

RUÍNĂ s. f. 1. ceea ce a rămas dintr-o construcție dărăpănată. 2. (fig.) pierdere a averii; distrugere, dezastru. (< fr. ruine, lat. ruina) Vezi definitia »

SÚȘĂ, sușe, s.f. (Livr.) Origine, sursă. ♦ (BioMed.) Proveniență a unei entitati biologice. – Din fr. souche. Celula sușă sau celulă stem, celulă precursoare, celulă progenitoare, o celulă nespecializată din care se vor diferenția noi tipuri de celule. Vezi definitia »

VIOLÍNĂ, violine, s. f. Vioară³. [Pr.: vi-o-] – Din it. violino. Vezi definitia »