zăbálă s. f., g.-d. art. zăbálei; pl. zăbále Vezi definitia »

CUNÉTĂ s.f. Mică rigolă amenajată în radierul unui canal cu secțiune mare pentru a ușura scurgerea apelor la debite mici. [< fr. cunette, it. cunetta]. Vezi definitia »

ACETALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă acetică. [< fr. acétaldéhyde]. Vezi definitia »

FALÉZĂ s.f. Țărm abrupt format prin acțiunea de eroziune a valurilor de-a lungul țărmurilor lacustre, marine sau oceanice. ♦ Fâșie îngustă de pământ, special amenajată pe malul mării pentru plimbare. [< fr. falaise]. Vezi definitia »

CAMPÁNĂ s.f. 1. Capitelul unei coloane corintice sau dorice. 2. Construcție de metal în formă de clopot, care leagă camera de lucru a unui cheson (3) cu exteriorul. ♦ Ecluză cu aer comprimat. [< fr. campane, cf. it. campana – clopot]. Vezi definitia »