Definita cuvantului prețiozitate
PREȚIOZITÁTE s.f. 1. Stil căutat, artificial, afectat; cultivare excesivă a exprimării rafinate, grațioase, sofisticate sau pedante; afectare, înfumurare. 2. Tendință către rafinament în expresie și purtări adoptată în anumite saloane ale Franței sec. XVII. [Cf. fr. préciosité].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prețiozitate
desparte in silabe cuvantul biblioteca Vezi definitia »
late7634dexonline.ro Vezi definitia »
fúte [At: (a.1628) DRHB XXII, 62, ap. TDRG / V: ~tá / Pzi: fut / E: ml futuere] (Pop.)
1-2 vtr (Tr) A avea raporturi sexuale.
3 vt (Fam.) A obliga pe cineva la eforturi prea mari Si: (fam.) a freca (22).
4 vt (Fam.) A certa.
5 vt (Fam.) A înșela.
6 vt (Fam.; șîe a fute la cap sau la icre sau la melodie) A agasa.
7 vt (Și îae) A plictisi.
8 vt (Fam.; îe) A(-și) fute timpul (sau vremea) A pierde timpul (vremea).
9 vt (Îe) A fute una (sau o bătaie) A da o lovitură (sau o bătaie zdravănă) cuiva.
10 vi (Fam.; îe) A i-o fute cuiva A se răzbuna pe cineva Si: (pfm) a i-o trage cuiva.
11 vt (Fam.; șfg) A învinge.
12 vt (Fam.; gmț) A face.
13 vt (Fam.; gmț; șîe a fute treaba) A lucra prost.
14 vt (Fam.) A distruge.
15 vt (Îc) fute-vânt Om de nimic.
16 sf (Orn; îac) Codobatură (Motacilla alba). Vezi definitia »
CAUZALITÁTE s.f. Categorie filozofică care exprimă interacțiunea dintre cauză și efect, constituind una dintre principalele forme ale conexiunii universale a fenomenelor. [Pron. ca-u-. / cf. it. causalità, fr. causalité]. Vezi definitia »
CÍNSTE s. f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ◊ Expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări și garanta autenticitatea unei afirmații făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, considerație, prețuire. ◊ Loc. adv. Cu cinste = în mod onorabil, după merit. ◊ Expr. A da cinstea pe rușine = a se face de rușine, a se compromite. 2. Onoare, favoare. ◊ Loc. adv. În cinstea (cuiva sau a ceva) = pentru a onora (pe cineva sau ceva), spre lauda sau preamărirea (cuiva sau a ceva). ◊ Expr. A-i face cinste (cuiva) = a servi cuiva spre laudă, a-i face onoare. 3. Ceremonial, paradă, fast. III. (Concr.; pop.) 1. Dar, cadou, plocon. ◊ Loc. adj. Pe cinste = care este foarte bun, foarte frumos; grozav, strașnic. 2. Ospăț, ospătare (în care predomină băutura). ◊ Expr. A face cinste = a oferi cuiva de băut (și de mâncat) într-un local, plătindu-i consumația; a trata, a cinsti. ♦ Băutură alcoolică. – Din sl. čĩștĩ. Vezi definitia »