GREȘ, greșuri, s. n. (Înv. și reg.; azi mai ales în loc. și expr.) Greșeală. ◊ Loc. adv. Fără greș = în mod perfect, fără a comite vreo eroare. ◊ Expr. A da greș = a) a nu nimeri ținta, obiectivul ochit; b) a nu izbuti într-o acțiune, într-o întreprindere. (Înv.) A-i da (cuiva) greș = a-i imputa (cuiva) ceva, a găsi vinovat (pe cineva). (Reg.) A nu avea greș = a nu constitui o greșeală, a nu aduce vătămare, a fi nimerit. – Din greși (derivat regresiv). Vezi definitia »

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Din ascunz (prez. ind. al lui ascunde) + suf. -iș. Vezi definitia »

BAȘ s. n. Amestec format din făină de grîu, apă și drojdie, omogenizat și fermentat, folosit la prepararea maialei pentru pîine. Vezi definitia »

CARTONÁȘ, cartonașe, s. n. Diminutiv al lui carton¹ (1). – Carton¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

CĂVĂLÁȘ, căvălașe, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui caval¹. – Caval¹ + suf. -aș. Vezi definitia »