DISPÚNE vb. I. tr. 1. a hotărî, a decide; a ordona. 2. a așeza, a aranja într-o anumită ordine. II. intr. 1. a avea la dispoziție; a avea posibilitatea de a decide după plac. 2. a învinge într-o competiție sportivă. III. refl. a căpăta bună dispoziție, a se înveseli. (după fr. disposer, lat. disponere) Vezi definitia »

s.n-margine,vecinatate Vezi definitia »

VENERAȚIÚNE, s. f. v. venerație. Vezi definitia »

INERVAȚIÚNE s.f. v. inervație. Vezi definitia »

IMAGINAȚIÚNE s.f. v. imaginație. Vezi definitia »