cánă (cắni), s. f. – Vas cu toartă care servește la băut. – Var. cănată. Se consideră în general reprezentant al germ. Kanne, prin intermediul sl. (bg., sb. kana, rus. kana, Cihac, II, 39) sau al lat. canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), cf. fr. cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în ngr. ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Der. cănățue, s. f.(ceașcă), cf. sb. kanatica; cantă, s. f. (vas, oală, urcior), cf. sb., mag. kanta. Vezi definitia »

gúmă (gúme), s. f. – 1. Substanță vîscoasă folosită în industrie. – 2. Radieră. – Var. gomă. Lat. (germ.) gummi (sec. XIX). – Var., din fr. gomme, este înv. cu uzul său general, și se păstrează cu sensul de „afectare, pedanterie”, de asemenea propriu fr. – Der. gomos, s. m., din fr. gommeux; guma, vb., din fr. gommer; gumos, adj., din fr.; gumilastic, s. n. (cauciuc), din ngr. γόμμαλάστιχα. Vezi definitia »

ELECTROANALÍZĂ, electroanalize, s. f. Totalitatea metodelor electrochimice folosite în analiza chimică cantitativă; analiză electrochimică. [Pr.: -tro-a-] – Din germ. Elektroanalyse, fr. électro-analyse. Vezi definitia »

LETRÍNĂ s. f. 1. inițială (ornamentală) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf. 2. literele majuscule (o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. (< fr. lettrine) Vezi definitia »

CETÓZĂ s.f. Glucidă care conține o grupare cetonică în moleculă. [< fr. cétose]. Vezi definitia »