Definita cuvantului oftică
ÓFTICĂ, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ◊ Expr. (Fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [Var.: óftigă s. f.] – Din ngr. óhtikas.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oftică
MEGALOCITÓZĂ, megalocitoze, s. f. (Med.) Anemie pernicioasă provocată de megalocite. – Din fr. mégalocytose. Vezi definitia »
MENIÁNĂ s. f. balcon sau terasă exterioară la casele romane ori italienești. (< fr. méniane, lat. menianum) Vezi definitia »
BULGĂROÁICĂ, bulgăroaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Bulgariei. – Din bulgar + suf. -oaică. Vezi definitia »
garáfă (garáfe), s. f. – Sticlă cu gîtul lung. – Var. carafă. Mr. garafă. Ngr. γαράφα (Meyer 119, DAR), cf. alb. gharraf. Var., din fr. carafe. Vezi definitia »
RADIOBALÍZĂ s. f. emițător radio2, instalat la sol sau pe o geamandură, ale cărei emisiuni, captate la nordul unei (aero)nave, permit radiogoniometrarea. (< fr. radiobalise) Vezi definitia »