chirăitúră (pop., fam.) s. f., g.-d. art. chirăitúrii; pl. chirăitúri Vezi definitia »

APARTENÉNȚĂ, apartenențe, s. f. Faptul de a ține, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. – Din fr. appartenance. Vezi definitia »

LEPÍSMĂ s. f. 1. insectă cu corpul gri-argintiu, care trăiește în locurile umede ale caselor. 2. stamină cu aspect scuamiform, la baza ovarului. (< fr. lépisme) Vezi definitia »

REPRÍZĂ s. f. 1. partidă formată dintr-un anumit număr de puncte. ◊ fiecare dintre fazele diferite ale unei întreceri sportive. ◊ grup de călăreți care își dresează caii sub comandă în același timp. 2. accelerare a turației unui motor în scopul obținerii unei creșteri de putere într-un timp foarte scurt. 3. reluare a unei operații tehnice întrerupte. 4. secțiune a unei forme muzicale (sonată, fugă etc.), în care se expune din nou un material tematic prezentat anterior. (< fr. reprise) Vezi definitia »

DEGERĂTÚRĂ, degerături, s. f. Inflamație, iritație, rană, leziune provocată de acțiunea frigului asupra țesuturilor. – Degera + suf. -ătură. Vezi definitia »