LONGITÚDINE, longitudini, s. f. Distanță în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob și primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate geografice. ◊ Longitudine cerească = una dintre coordonatele ecliptice. – Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis. Vezi definitia »

EGIPȚIÉNE s. f. pl. caractere moderne de literă tipografică, cu construcție aproape geometrică și cu talpa dreptunghiulară. (< fr. égyptienne, germ. Egyptienne) Vezi definitia »

OCAZIÚNE s.f. v. ocazie. Vezi definitia »

INDICȚIÚNE s.f. (Liv.) Convocare pentru o zi anumită a unui conciliu; indicație pentru o anumită zi. ◊ Indicțiune romană = perioadă de cincisprezece ani care separa în vechea Romă, începând cu domnia împăratului Constantin, două ridicări extraordinare de impozite. ♦ (Astr.) Perioadă convențională de cincisprezece ani. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. indictio, fr. indiction]. Vezi definitia »

POSTPOZIȚIÚNE s. f. v. postpoziție. Vezi definitia »