LUTERANÍSM s.n. Denumire generală a confesiunii religioase creștine separate de catolicism prin reformele din sec. XVI. V. protestantism. [< fr. luthéranisme, cf. Luther – reformator al bisericii creștine din Germania în sec. XVI]. Vezi definitia »

MESMERÍSM s. n. Teoria magnetismului animal; (Med.) tratament bazat pe această teorie. – Din fr. mesmérisme. Vezi definitia »

SPASM s.n. 1. Contracție bruscă a unui mușchi sau a unui nerv; convulsie. 2. Grimasă. // (În forma spasmo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „spasm”, „(referitor la) spasme”, „spasmodic”. // (-spasm) Element secund de compunere savantă cu semnificația „convulsiv”, „spasm”. [Pl. -me, -muri. / < fr. spasme, cf. gr. spasmos – contracție]. Vezi definitia »

POLICROÍSM s. n. fenomen de absorbție selectivă a luminii la unele cristale colorate; pleocroism. (< fr. polychroïsme) Vezi definitia »

MELANÍSM s. n. 1. pigmentație neagră excesivă a pielii și a părului. 2. (biol.) mutație recesivă care face să apară indivizi de culoare neagră. ◊ tendință a unor organe vegetale de a prezenta o culoare închisă. (< fr. mélanisme) Vezi definitia »