MUȚÍRE, muțiri, s. f. Faptul de a muți; muțenie, tăcere. – V. muți. Vezi definitia »

NITRÁRE s. f. introducere a grupării nitro în molecula unui compus organic; nitrație. (< nitra) Vezi definitia »

AUTOAPRECIÉRE, autoaprecieri, s. f. Faptul de a se autoaprecia; autoevaluare. – V. autoaprecia. Vezi definitia »

DEMULÁRE, demulări, s. f. Acțiunea de a demula și rezultatul ei. – V. demula. Vezi definitia »

OBIECTIVIZÁRE s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. ♦ Procesul trecerii de la subiectiv la obiectiv, la recunoașterea caracterului de realitate exterioară a lumii. [< obiectiviza]. Vezi definitia »