RADIOTELEMECÁNICĂ s. f. Ramură a telemecanicii care folosește undele radio pentru emiterea și recepționarea comenzilor. [Pr.: -di-o-] – Radio¹- + telemecanică. Vezi definitia »

FRÂNĂ s.f. Aparat adaptat la un vehicul pentru a-i micșora viteza sau a-l opri din mers. ♦ (Fig.) Ceea ce oprește, încetinește, îngreuiază o acțiune, un proces etc. [După fr. frein]. Vezi definitia »

cațavéică, cațavéici, s.f. (reg.) 1. haină țărănească purtată de femei, care are la guler și piepți șuvițe din piele de vulpe; scurteică. 2. femeie șireată. 3. mistrie mică. Vezi definitia »

LATRÍNĂ, latrine, s. f. Closet (rudimentar), privată, hazna. – Din lat. latrina, fr. latrine. Vezi definitia »

BÚDĂ, bude, s. f. (Reg.) 1. Prăvălioară de lemn; magherniță. 2. Colibă. 3. Closet. – Rus, ucr. buda. Vezi definitia »