Definita cuvantului radiotehnică
RADIOTÉHNICĂ s.f. 1. Tehnica emisiunii, a recepției și a utilizării undelor electromagnetice de înaltă frecvență. 2. Tehnica fabricării aparatajului pentru radiocomunicații. [Gen. -cii. / cf. fr. radiotechnique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu radiotehnică
HAVÁNĂ, havane, s.f. – V. havan (2, 3) [DEX'98] Vezi definitia »
DÉJĂ, deje, s. f. (Reg.) Vas scund de lemn, cilindric sau în formă de trunchi de con (folosit la prepararea vinului). – Magh. dézsa. Vezi definitia »
ZUVÉLCĂ s. f. v. zăvelcă. Vezi definitia »
EXTREMÁLĂ s.f. (Mat.) Funcție care realizează extremul unei funcționale. [< fr. extrémale]. Vezi definitia »
ROTOTÉCĂ s.f. Catalog mecanic cu fișe puse pe plăci situate într-o tobă rotativă, care pot fi consultate fără a fi scoase. [Var. rotatecă s.f. / < fr. rotathèque]. Vezi definitia »