siromáh (-hi), s. m. – Muncitor. Indica (sec. XV-XVII) o categorie fiscală de locuitori din Munt. și din Mold., care nu plăteau dări în chip de proprietari, ci numai ca muncitori manuali, agricultori sau negustori. Sensul lui juridic și administrativ este paralel cu cel de sirac sau sărac. Gr. χειρομάχος, prin intermediul sl. siromachŭ (Giurescu, R. istorică, XIII, 23-43). Cf. sărman. Vezi definitia »

ALMANAH s.n.,pl.almanahuri Vezi definitia »

TRIBRÁH s.m. Picior metric alcătuit din trei silabe scurte. [Cf. fr. tribraque, germ. Tribrachys < gr. tri – trei, brachys – scurt]. Vezi definitia »

STOMÁH s. n. v. stomac. Vezi definitia »

CALIMAH, Codul ~, cod civil al Moldovei. Intrat în vigoare în 1817, în timpul domniei lui Scarlat Callimachi. Elaborat în limba neogreacă și tradus în limba română în 1833. Bazat pe obiceiul pămîntului și pe dreptul bizantin. Vezi definitia »