bonjúr (bonjururi), s. n. – 1. Bună ziua; formulă care se folosește încă în saloane și în chip amical. – 2. (Înv.) Costum european. Fr. bonjour. – Der. bonjurist, s. m. (în prima jumătate a sec. XIX, tînăr educat în Franța, cu idei reformiste, franțuzit). Vezi definitia »

TAPEUR s.m. (Franțuzism) 1. Persoană care cere adesea bani cu împrumut. 2. (Fam.; peior.) Pianist de local. [Pron. -pör. / < fr. tapeur]. Vezi definitia »

a merge la sigur expr. a întreprinde o acțiune, a face ceva cu sorți siguri de izbândă. Vezi definitia »

VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Vezi definitia »

BONJÚR¹ interj. (Franțuzism) Bună ziua! – Fr. bonjour. Vezi definitia »