ANIZOTROPÍE s. f. 1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie. 2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe. (< fr. anisotropie) Vezi definitia »

OXITONÍE s.f. (Lingv.) Accentuare a unui cuvânt pe ultima silabă. [Gen. -iei. / cf. fr. oxytonisme]. Vezi definitia »

KINETOTERAPÍE s.f. Chineziterapie. [Gen. -iei. / cf. gr. kinetos – mobil, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

ȚESĂTORÍE, (2) țesătorii, s. f. 1. Arta, meșteșugul țesutului. 2. Atelier, fabrică unde se fac diferite țesături. – Țesător + suf. -ie. Vezi definitia »

AUTORADIOGRAFÍE s. f. metodă modernă de cercetare bazată pe studiul imaginii obținute pe o peliculă fotografică sau radiografică a unui organ conținând un produs radioactiv. (< fr. autoradiographie) Vezi definitia »