ALÓGIC, -Ă adj. Lipsit de logică. [Cf. fr. alogique]. Vezi definitia »

TÓXIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor. // s.n. Otravă. // (Și în forma tox-, toxi-, toxico-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „otrăvitor”, „care are toxine”, „(referitor la) toxine”. [Cf. fr. toxique, it. toxico, lat. toxicum, gr. toxikon – otravă]. Vezi definitia »

PSIHOLÓGIC, -Ă adj. referitor la psihologie; psihic. ♦ moment ~ = moment potrivit pentru exercitarea unei influențe, pentru a cere ceva etc. (< fr. psychologique) Vezi definitia »

pârpălátic, -ă, adj. (reg.) 1. care vorbește repede, pripit și în vârful limbii. 2. peltic. 3. care este foarte activ, care se agită mult și fără rost; pripit, zorit, iute. Vezi definitia »

ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. ◊ (despre ființe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus) Vezi definitia »