DESPERÁRE, desperări, s. f. Faptul de a despera; desperație. ◊ Loc. adv. Cu desperare = (în mod) desperat, deznădăjduit; fig. (în legătură cu modul de a munci, de a se strădui etc. pentru ceva) din toate puterile, aprig. ◊ Expr. A duce (sau a împinge pe cineva) la desperare = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea; a exaspera. [Var.: disperáre s. f.] – V. despera. Vezi definitia »

STEREOTIPÁRE, stereotipări, s. f. Acțiunea de a stereotipa. [Pr.: -re-o-] – V. stereotipa. Vezi definitia »

care exercită o acțiune toxică asupra sistemului nervos (dicționar medical, ed. ceres 1998) Vezi definitia »

INTERFAȚÁRE s. f. (electron.) interconectare a unui sistem sau a unor aparate astfel încât acestea să-și poată îndeplini funcția corect coordonate. (< interfață) Vezi definitia »

RELATIVIZÁRE, relativizări, s. f. Acțiunea de a (se) relativiza și rezultatul ei. – V. relativiza. Vezi definitia »