RÍTMIC, -Ă adj. Care are ritm; cadențat. ♦ Gimnastică ritmică = gimnastică având ca scop să imprime mișcărilor armonie și siguranță. [Cf. lat. rhytmicus, fr. rythmique]. Vezi definitia »

HEMOLÍTIC, -Ă adj. care produce hemoliză. (< fr. hémolytique) Vezi definitia »

HAMITO-SEMÍTIC, -Ă adj. limbi ĕ = familie de limbi vorbite în nordul și estul Africii: berbera, egipteana, cușitica și limbile semitice. (< fr. hamito-sémitique) Vezi definitia »

APRIÓRIC, -Ă adj. (despre cunoștințe) care nu provine din experiență; anterior oricărei experiențe, bazat exclusiv pe rațiune. (< germ. apriorisch) Vezi definitia »

NARÓDNIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al narodnicismului; narodnicist. (< rus. narodnik) Vezi definitia »