SEMNALIZÁRE, semnalizări, s. f. 1. Acțiunea de a semnaliza și rezultatul ei; înștiințare, comunicare prin semnale. 2. (Psih.) Punere a organismului în legătură cu mediul, prin anumite semnale. ◊ Sistem de semnalizare = totalitatea semnalelor prin care organismul se pune în legătură cu mediul înconjurător, prin intermediul scoarței cerebrale. Primul sistem de semnalizare = activitatea de semnalizare legată de „semnalele directe”, adică de însușirile optice, acustice, olfactive etc. ale obiectelor din realitate. Al doilea sistem de semnalizare = activitatea de semnalizare specifică oamenilor, legată de cuvinte, denumite de Pavlov semnale ale semnalelor directe; limbajul. 3. (Concr.) Instalație pe un aerodrom, la o cale ferată, într-un port, la intersecțiile străzilor cu ajutorul căreia se fac comunicări prin semnale la distanță. – V. semnaliza. Vezi definitia »

CAL-PUTERE s. m. Unitate (tolerată) pentru măsurarea puterii (simbol: CP), egală cu 75 kgf x m/s, adică 0,736 kW. Vezi definitia »

ABROGÁRE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga. Vezi definitia »

potrivădáre, potrivădări, s.f. (înv.) răsplată. Vezi definitia »

RACOLÁRE s.f. Acțiunea de a racola și rezultatul ei; racolaj. [< racola]. Vezi definitia »