Definita cuvantului restituție
RESTITÚȚIE s.f. 1. Determinare a unui punct în spațiu pe baza uneia sau a mai multor perspective sau fotograme, care cuprind acest punct văzut din mai multe poziții din spațiu. 2. (În dreptul internațional) Înapoierea de către un stat învins a bunurilor acaparate de el în mod ilegal în timpul războiului de la statul învingător și de la cetățenii acestuia; restituire. [Gen. -iei, var. restituțiune s.f. / cf. lat. restitutio, fr. restitution].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu restituție
DISLOGÍE s. f. tulburare a limbajului, printr-o vorbire incoerentă, datorată unor modificări psihopatologice fără substrat neurologic. (< fr. dyslogie) Vezi definitia »
-FAZÍE elem. „vorbire, exprimare”. (< fr. -phasie, cf. gr. phasis) Vezi definitia »
BURLĂCÍE s. f. Viață de burlac. – Din burlac + suf. -ie. Vezi definitia »
CARIOGAMÍE s. f. fuziune, prin împerechere cromozomică, a nucleilor mascul și femel, în fecundație. (< fr. caryogamie) Vezi definitia »
TETRAPLEGÍE s. f. paralizie a celor patru membre datorită leziunii măduvei spinării. (< fr. tétraplégie) Vezi definitia »