Definita cuvantului reticul
RETÍCUL s.n. 1. (Liv.) Desen sau structură având forma aproximativă a unei rețele, a unei plase. ♦ Placă transparentă pe care sunt trasate la distanțe egale linii orizontale și verticale și care, așezate într-o lunetă, servește la vizarea precisă a obiectelor. 2. Formație anatomică cu aspect de rețea. [< fr. réticule, cf. lat. reticulum].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu reticul
OSÍCUL s.n. (Anat.) Os mic; oscior. [< lat. ossiculum]. Vezi definitia »
COÁGUL1 s. m. gel obținut prin coagularea unor substanțe coloidale; cheag. (< lat., fr. coagulum) Vezi definitia »
VEHÍCUL s. n. 1. mijloc de transport, cu sau fără autopropulsie, terestru, subteran, în aer sau pe (sub) apă. 2. orice servește a transporta, a transmite un lucru; mijloc de transmitere a unei boli etc.; vector (I, 2). ◊ mediu de dispersie a substanțelor active care intră în componența medicamentelor. 3. dispozitiv optic care dă imaginea dreaptă în lunetele terestre. (< fr. véhicule, lat. vehiculum) Vezi definitia »
a-l mânca cojocul / spinarea expr. (glum.) a se purta într-un mod care trebuie sancționat (mai ales cu bătaia). Vezi definitia »
FOLÍCUL s. m. mică formație anatomică în formă de sac. ♦ ~ ovarian = folicul în partea externă a ovarului, care conține ovulul și secretă foliculina. ◊ înveliș conjunctiv al rădăcinii părului. (< fr. follicule, lat. folliculus) Vezi definitia »