PARTICIPÁȚIE, participații, s. f. Participare. ♦ Spec. Faptul de a participa la o activitate economică, investind bani sau alte bunuri materiale, în vederea obținerii unor câștiguri; (concr.) cotă cu care participă cineva la o asemenea activitate. – Din fr. participation. Vezi definitia »

ANDROLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază fiziologia și patologia organelor sexuale masculine. (< fr. andrologie) Vezi definitia »

CASCADORÍE s.f. Arta, meseria cascadorului. [Et. incertă]. Vezi definitia »

DEVĂLMĂȘÍE s. f. Drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane numite devălmași îl au asupra aceluiași bun nedivizat între ele în cote părți. (Dicționar de termeni juridici, Ed. Național, București, 2000) Vezi definitia »

ACADEMÍE (‹ fr., gr.) 1. Societate de savanți, literați, artiști etc.; instituție superioară de cultură a cărei misiune este să contribuie la dezvoltarea științelor și artelor. Tradițiile acedemice datează încă din antichitate (Academia platonică). A. au luat ființă în a doua jumătate a sec. 15 în Italia, iar primele a. naționale au fost: Academia Franceză, 1635; Societatea Regală din Londra, 1662; Societatea de Științe din Berlin, 1700; Academia de Științe din Petersburg, 1725. 2. Nume dat unor școli de învățămînt superior. Vezi definitia »