Definita cuvantului retiv
RETÍV, -Ă adj. (Liv.) Îndărătnic; dificil, greu de stăpânit; (despre un animal) care nu vrea să înainteze. [< fr. rétif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu retiv
VOLITÍV, -Ă, volitivi, -e, adj. Volițional. – Din fr. volitif. Vezi definitia »
COMUTATÍV, -Ă adj. care prezintă comutativitate. (<fr. commutatif) Vezi definitia »
CONSULTATÍV, -Ă adj. cu caracter de consultație. ♦ organ ~ = organ chemat să-și dea avizul în anumite chestiuni. ♦ vot ~ = vot care nu are putere deliberativă într-o adunare. (< fr. consultatif) Vezi definitia »
TARDÍV, -Ă adj. (și adv.) care apare, se întâmplă, se dezvoltă cu întârziere. (< fr. tardif) Vezi definitia »
RECONSTRUCTÍV, -Ă adj. cu caracter de reconstrucție, care implică reconstrucție. (< fr. reconstructif, engl. reconstructive) Vezi definitia »