Definita cuvantului retorică
RETÓRICĂ s.f. 1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ◊ Figură (de) retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare. 2. (Peior.) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos. ♦ Afectare în vorbire. [Gen. -cii. / cf. fr. rhétorique, it. retorica, lat. rhetorica, gr. rhetorike].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu retorică
MEDIATÉCĂ s. f. colecție de benzi magnetice, discuri etc. ◊ încăpere școlară pentru păstrarea mijloacelor audiovizuale, la învățarea limbilor străine. (< fr. médiathèque) Vezi definitia »
FOLÍCULĂ s.f. (Bot.) Fruct alungit, compus dintr-o carpelă îndoită ca un cornet. [< fr. follicule, cf. lat. folliculus]. Vezi definitia »
a intra ca în brânză expr. a nu întâmpina nici o rezistență. Vezi definitia »
ARTRÓZĂ, artroze, s. f. Boală articulară cronică de tip deformant. – Din fr. arthrose. Vezi definitia »
PÉRLĂ s.f. 1. Piatră prețioasă albă și foarte strălucitoare, produsă de anumite scoici în interiorul cochiliei; mărgăritar. ♦ (Poet.) Dinte foarte alb. 2. Element decorativ de formă sferică folosit la decorarea unor muluri. 3. (Med.) Formație globuloasă. 4. (Fig.) Persoană sau lucru cu calități excepționale. ♦ (Ironic) Greșeală, prostie rară. 5. (Poligr.) Perl. [< fr. perle, it. perla, germ. Perle]. Vezi definitia »