IMPUDÉNT, -Ă adj. de o insolență dusă până la cinism. (< fr. impudent, lat. impudens) Vezi definitia »

CONCRESCÉNT, -Ă adj. (Despre organe) Care este afectat de concrescență. [< fr. concrescent]. Vezi definitia »

ANCADRAMÉNT s.n. 1. Cadru care înconjură o ușă, o fereastră etc. 2. Bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație scundă care mărginește un spațiu plantat. 3. Ansamblu de construcții, de plantații etc. care mărginesc o piață. [< fr. encadrement]. Vezi definitia »

ABSÍNT, absinturi, s. n. Băutură alcoolică, de culoare verde, preparată cu pelin, anason și alte plante aromatice. – Fr. absinthe (lat. lit. absinthium). Vezi definitia »

TURGESCÉNT, -Ă adj. (Med.) În stare de turgescență; umflat. [< fr. turgescent]. Vezi definitia »