AVARÍE s.f. Stricăciune suferită de o navă, de un avion, de o construcție etc. [Gen. -iei. / < fr. avarie, it. avaria]. Vezi definitia »

SECHESTRÁȚIE s. f. 1. sechestrare. 2. necroză a unui os. ♦ ~ pulmonară = malformație congenitală a plămânului prin irigarea anormală a unei părți a acestuia de o arteră din aortă. (< fr. séquestration, lat. sequestratio) Vezi definitia »

CONJURÁȚIE s. f. complot. (< fr. conjuration, lat. coniuratio) Vezi definitia »

REDÚCȚIE s. f. 1. faptul de a reduce. ◊ copie în mic a unui obiect. 2. transpunere a unei partituri pentru orchestră, pentru voci sau pentru un instrument (pian). 3. piesă care permite racordarea tuburilor sau a țevilor de diametre diferite. 4. operația de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 5. reducere la jumătate a numărului de cromozomi în cursul meiozei sau mitozei. 6. (log.) procedeu de a concluziona cu ajutorul căruia se scot unele premise din care se poate deduce un anumit adevăr. (< fr. réduction, lat. reductio) Vezi definitia »

SEMASIOLOGÍE s. f. semantică (II, 1). ◊ metodă de cercetare în lexicologie care, plecând de la semnificant, studiază semnificatul; studiu bazat pe această metodă. (< fr. sémasiologie) Vezi definitia »