CONDISCÍPOL, condiscipoli, s. m. (Rar) Coleg de studiu, de învățătură (la un anumit dascăl). – Din fr. condisciple, lat. condiscipulus. Vezi definitia »

MULTIPÓL s. m. 1. Sistem de perechi de sarcini electrice, una pozitivă și una negativă, egale ca mărime. 2. Rețea electrică având mai multe borne de acces. – Mulți- + pol. Vezi definitia »

VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viței de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole) Vezi definitia »

TIOALCOÓL s.m. (Chim.) Mercaptan; tiol. [< fr. thioalcool]. Vezi definitia »

BEMÓL I. s. m. accident muzical care coboară cu un semiton nota pe care o precedă. II. adj. (despre note) coborât cu un semiton. (< fr. bémol, it. bemolle) Vezi definitia »