grosolán (grosolánă), adj. – Necioplit. It. grossolano (sec. XIX). – Der. grosolănie, s. f. (grosolănie). Vezi definitia »

PONȚIÁN s.n. (Geol.) Al doilea etaj al pliocenului din bazinul dacic, reprezentat, în țara noastră, prin marne cenușii. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. pontien]. Vezi definitia »

ESOFAGIÁN, -Ă adj. referitor la esofag. (< fr. oesophagien) Vezi definitia »

PIEMONTÁN, -Ă, piemontani, -e, adj. Care aparține piemontului, privitor la piemont, care alcătuiește un piemont. – Piemont + suf. -an. Vezi definitia »

ortomán (ortománă), adj. – 1. Bogat, de seamă, opulent. – 2. Viteaz, puternic. – Var. iortoman, hartoman. Origine necunoscută, dar probabil, expresivă, după cum o arată suf. -man, cf. gogoman, hoțoman etc. Ar putea fi doar var. lui lotroman „hoț”, caz în care ar avea semantismul lui hoț „viclean, șiret”. Ideea sau, în cazul lui, proveniența primei părți a cuvîntului nu a fost descoperită pînă acum. Totuși ipotezele abundă: cuvînt dacic (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 85) sau din zend. arethamant „drept” (Hasdeu, Istoria critică, I, 2, p. 261); din ort „ban” (Cihac, II, 230); din cuman. yurt „proprietate” (Șeineanu, I, 227; Loewe 75); din tc. yortman „a fugi” (Tiktin; Densusianu, GS, VI, 313-18); din otoman încrucișat cu ort (Philippide, II, 726); din lat. libertus, prin intermediul unei forme *iertoman (Giuglea, Dacor., V, 542-47). Nu are circulație, apare numai în poezii populare. Vezi definitia »