ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-și) închipui; imaginație, fantezie. 2. Produs al imaginației; plăsmuire, ficțiune; iluzie; halucinație. ♦ Idee, gând, părere, opinie, presupunere (subiectivă, lipsită de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. ◊ Expr. O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu... – V. închipui. Vezi definitia »

DIGITALIZÁRE s.f. Introducerea de digitalină în organism. [După fr. digitalisation]. Vezi definitia »

TABACHÉRE s. f. v. tabacheră. Vezi definitia »

VESTEGĂLUÍRE s. f. v. vestegălui. [Sinonime] Vezi definitia »

DECOLMATÁRE s.f. Deznisipare (a puțurilor). [< decolmata]. Vezi definitia »