Definita cuvantului omenire
OMENÍRE s. f. 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulțime de oameni; lume, public. 2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. omeni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu omenire
TRANSSUBSTANȚIÉRE s. f. (În credința creștină) Prefacerea miraculoasă a pâinii și a vinului din cuminecătură în trupul și sângele lui Isus Cristos. [Pr.: -ți-e-] – După fr. transsubstantiation. Vezi definitia »
LITERÁRE, literări, s. f. Acțiunea de a litera. – V. litera. Vezi definitia »
PANSÁRE s.f. Acțiunea de a pansa și rezultatul ei; bandajare. [< pansa]. Vezi definitia »
DENAȚIONALIZÁRE s. f. trecere a unei întreprinderi, a unei ramuri economice din patrimoniul național în proprietate privată. (< denaționaliza) Vezi definitia »
ALFRED CEL MARE, rege anglo-saxon (871-899). A luptat cu danezii, recucerind Londra (885 sau 886); s-a preocupat de organizarea internă a regatului, de întocmirea unui cod de legi și de dezvoltarea culturii. A tradus din limba latină pe Orosius, Beda Venerabilul, Cassiodor și Boetius. Vezi definitia »