LARINGOCÉL s.n. (Med.) Tumoare gazoasă a gâtului cu ruptura laringelui. [< fr.laryngocèle, cf. gr. larynx – laringe, kele – tumoare]. Vezi definitia »

STIHURÉL, stihurele, s. n. (Depr.) Diminutiv al lui stih (1); versuri lipsite de valoare. Vezi definitia »

CROMNÍCHEL s. n. Aliaj care conține 10-20% crom, 60-70% nichel, restul fier, folosit la construcția rezistențelor bobinate care lucrează la temperaturi înalte. – Din germ. Chromnickel. Vezi definitia »

a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat. Vezi definitia »

ȘNÍȚEL s.n. Carne de vițel, de porc, de miel etc. tăiată în felii subțiri, muiată în făină, în ou și în pesmet și prăjită în grăsime. [Pl. -le, -luri. / < germ. Schnitzel]. Vezi definitia »