URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință al cărei obiect îl constituie sistematizarea așezărilor omenești existente și proiectarea de așezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ține de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. Vezi definitia »

CATALÉCTIC, catalectice, adj., s. n. (în metrica greco-latină; în sintagma) Vers catalectic = vers care se termină printr-un picior incomplet. – Din fr. catalectique. Vezi definitia »

CONCHILIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la conchiliologie. [< fr. conchyliologique]. Vezi definitia »

ATÉRMIC, -Ă adj. (Fiz.; despre transformări) Care nu degajează și nu absoarbe căldură. [Cf. fr. athermique]. Vezi definitia »

SOVIÉTIC, -Ă I. adj. referitor la fosta Uniune Sovietică, la soviete. II. s. m. f. cetățean al fostei Uniuni Sovietice. (< fr. soviétique) Vezi definitia »