ARGUMENTÁRE s.f. Acțiunea de a argumenta și rezultatul ei; totalitatea argumentelor aduse pentru a dovedi ceva; argumentație. [< argumenta]. Vezi definitia »

accizáre s. f., g.-d. art. accizắrii; pl. accizắri Vezi definitia »

PĂLÍRE² s. f. Faptul de a păli²; paloare, paliditate. – V. păli². Vezi definitia »

bună stáre (stare bună) adj. + s. f. (totul este în ~) Vezi definitia »

pricestuíre, pricestuíri, s.f. (înv.) împărtășire, cuminecare. Vezi definitia »