AUDIOFONOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază fonația, audiția și limbajul. (< fr. audiophonologie) Vezi definitia »

IMPLANTÁȚIE s. f. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei; implantare. – Din fr. implantation. Vezi definitia »

jugléie s. f. pl. – Picioare, labe. Bg. žegli (DAR); cf. bg. žegla, žegal, de unde jiglă, s. f. (stinghie la jug), cf. Conev 80, DAR; și bg. žuglan „picior”, de unde juglan, s. m. (flăcău, tînăr; cerșetor), cf. Bogrea, Dacor., IV, 818. Vezi definitia »

INDURÁȚIE, indurații, s. f. (Med.) Proces patologic caracterizat prin creșterea consistenței unui țesut sau a unui organ. ♦ Bătătură. – Din fr. induration. Vezi definitia »

PLATIMERÍE s.f. Turtire anteroposterioară a femurului. [Gen. -iei. / < fr. platymérie]. Vezi definitia »