CAFEÍSM s.n. Intoxicație provocată de abuzul de cafea. [< fr. caféisme]. Vezi definitia »

OCCAMÍSM s. n. doctrină a filozofului și teologului engelz William Occam, care își îndrepta interesul spre problemele de logică, spre problema valorii cunoașterii și a însemnătății reale a conceptelor, spre științele naturii, susținând separarea între rațiune și credință, între puterea laică și cea ecleziastică. (< fr. occamisme) Vezi definitia »

PIETÍSM s. n. Doctrină ascetică a unei secte protestante, care promovează respectarea cu rigurozitate a practicilor religioase, pietatea și misticismul extrem; p. ext. atitudine, comportare a adepților acestei doctrine. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piétisme. Vezi definitia »

EMOTIVÍSM s.n. Școală etică neopozitivistă care consideră că fundamentul noțiunilor și al judecăților morale este pur emotiv, exprimând doar intențiile și dorințele celui care le enunță. [Cf. fr. émotivisme]. Vezi definitia »

ANTIPAPÍSM s. n. Stare a bisericii catolice în perioada în care este condusă de un antipapă. – Din fr. antipapisme. Vezi definitia »