SARCÓPT s. m. parazit microscopic care pătrunde în piele producând râia. (< fr. sarcopte) Vezi definitia »

TRANSÉPT, transepturi, s. n. Naos transversal care taie în unghi drept naosul principal al unei biserici, alcătuind cu acesta un plan în formă de cruce. – Din fr. transept. Vezi definitia »

Defapt acest cuvant nu inseamna atractie fata de copii sau minori in sens sexual, el vine de la cuvintele: „pedo = copil” si „filie = a iubi” Inseamna acea persoana care iubeste cu adevarat copii(ca in cele 10 porunci: „Iubeste-ti aproapele!”) nu inseamna iubire carnala, sexuala. Vezi definitia »

fapt (-te), s. n. – 1. (Înv.) 1. Creație, facere. – 2. Acțiune, înfăptuire. – 3. (Înv.) Creatură. – 4. Întîmplare reală. – 5. (Cu noțiuni care exprimă timpul) Început, origine. – 6. Vrajă, farmec. – 7. Larvă a fluturelui, Acherontia atropos. – 8. Trifoi galben, Triofolium procumbens. – 9. Plantă, Astrantia mayor. – Mr. faptu, faptă, megl. fat. Lat. factum (Pușcariu 579; Candrea-Dens., 535; REW 3135; DAR; cf. Șeineanu, Semasiol., 188), cf. it. fatto, prov. fach, fr. fait, sp. hecho, port. feito. Pl. este fapți la sensurile 7-9. Era înainte part. de la a face, sec. XVI, înlocuit de făcut. Der. faptă, s. f. (fapt; operă; acțiune; înv., creație, facere), sing. reconstituit analogic de la pl. fapte (după Tiktin și DAR, din lat. facta, pl. n.); făptaș, s. m. (delicvent); faptnic(ă), s. f. și n., (roibă, Rubia tinctorum), numită astfel fiindcă se crede că vindecă o boală greșit atribuită lui fapt 7; făptoriu, s. m. (înv., creator); făptui, vb. (a face, a săvîrși, a comite); făptuitor, s. m. (delicvent, autor al unui delict); făptură, s. f. (înv., creație, facere; lucrare, operă; lume, univers; compoziție, structură; aspect, formă, mod de a fi; ființă vie, creatură), din lat. factura, cf. alb. fëtürë (Meyer 111; Philippide, II, 641), it. fattura, v. prov. faitura, v. fr. faiture, sp. hechura, port. feitura (Pușcariu 580; Candrea-Dens., 537; REW 3136; DAR); înfăptui, vb. (a realiza, a verifica, a duce la bun sfîrșit). În legătură cu sensul magic al lui fapt, cf. it. fatturare „a vrăji”; fattura „vrajă”, port. feitiço „vrajă”, de unde fr. fétiche › rom. fétiș. Vezi definitia »

Drept recunoscut de lege statului de a prelua în proprietatea sa masa de bunuri ce formează averea succesorală a unei persoane decedată fără posteritate sau ai cărei succesori au repudiat moștenirea, astfel încât succesiunea sa a rămas vacantă.Dreptul de desherenta poate fi exercitat numai după ce notarul public competent constată că succesiunea în cauză este vacantă și eliberează în favoarea statului certificatul de vacanță succesorală. Vezi definitia »