CĂPITĂNÍE, căpitănii, s. f. 1. (Urmat de determinarea „portului”) Autoritate administrativă și polițienească care dirijează activitatea unui port. ♦ Clădire în care este instalată administrația unui port. 2. (Înv.) Detașament condus de un căpitan. – Căpitan + suf. -ie. Vezi definitia »

HEMIPLEGÍE, hemiplegii, s. f. Paralizie a unei jumătăți a corpului, datorită lezării unei părți a căii nervoase motorii. – Din fr. hémiplégie. Vezi definitia »

HUMOLOGÍE s.f. (Geol.) Disciplină care se ocupă cu studiul diferitelor forme de humus. [Gen. -iei. / < fr. humologie]. Vezi definitia »

GAZOMETRÍE s. f. măsurare a volumelor gazoase, a densității gazelor. (< fr. gazométrie) Vezi definitia »

OVÁȚIE s. f. manifestare publică prin aclamații și aplauze entuziaste de admirație sau aprobare față de cineva sau față de o acțiune, o inițiativă etc. (< fr. ovation, lat. ovatio) Vezi definitia »