SÁLICĂ adj. (În sintagma) Legea salică = culegere medievală de norme de drept bazate pe obiceiul pământului, aparținând francilor de pe teritoriul Galiei. – Din fr. salique. Vezi definitia »

IZOTÉRĂ s.f. (Met.) Linie care unește punctele cu aceeași căldură medie în timpul verii. [Var. isoteră s.f. / < fr. isothère]. Vezi definitia »

LĂSĂTÚRĂ, lăsături, s. f. (Rar) Loc în care s-a produs o denivelare. – Lăsa + suf. -ătură. Vezi definitia »

FURNICĂTÚRĂ, furnicături, s. f. Senzație neplăcută de înțepături și de mâncărime de piele. – Furnica + suf. -ătură. Vezi definitia »

a nu ști o boabă / o boacă / o buche expr. 1. a nu ști nimic, a fi complet ignorant. 2. a fi necultivat / neșcolit. Vezi definitia »