Definita cuvantului secțiune
SECȚIÚNE s.f. 1. Faptul de a secționa; tăietură (transversală) făcută într-un corp, într-un sistem tehnic etc.; locul unde s-a făcut această tăietură. ♦ Curbă obținută prin intersectarea unei suprafețe cu un plan. ♦ Suprafață care apare la întretăierea dintre un plan și un sistem tehnic sau natural. 2. Desen care reprezintă detaliile unui corp care se găsesc la suprafața obținută dacă s-ar tăia acel corp cu un plan. 3. (Mat.) Intersecție a două mulțimi. 4. V. secție. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. section, lat. sectio < secare – a tăia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu secțiune
CONȚÍNE vb. III. tr. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conținut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. [P.i. 1,6 conțín, conj. -nă. / < lat. continere, cf. fr. contenir, după ține]. Vezi definitia »
BEATITÚDINE s. f. (Livr.) Stare de fericire deplină. [Pr.: be-a-] – Din lat. beatitudo, -inis. Cf. fr. béatitude. Vezi definitia »
STRICȚIÚNE s.f. Micșorare a dimensiunilor unui obiect; gâtuire; strictură. ♦ Constricțiune. [Pron. -ți-u-. / < fr. striction, cf. lat. stringere – a strânge]. Vezi definitia »
sărbejúne, sărbejúni, s.f. (înv.) calitatea de a fi searbăd, acru, alterat; sărbezie, sărbezenie. Vezi definitia »
INCLUZIÚNE, incluziuni, s. f. 1. Particulă de metal străin conținută în masa unui corp solid. ♦ Defect de fabricație al unei piese, datorat prezenței unor incluziuni (1) sau unor particule metalice izolate în masa ei. 2. (Mat.) Proprietate care constă în faptul că orice element al unei mulțimi date aparține și altei mulțimi. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. inclusion, lat. inclusio, -onis. Vezi definitia »