chíseliță (chíselițe), s. f. – Supă acidulată preparată din fructe crude sau din plante cu gust acru. – Var. chisăliță, pisăliță. Din sl. kiselŭ „acru”, cf. sb. kȉselica, bg. kiselica, rut. kyselyca, toate cu sensul din rom., ceh. kyselice „marmeladă de fructe”, rus. kiselĭ „jeleu de fructe” (Cihac, II, 50; Berneker 678; Conev 88). Cea de a doua var. este un hiperurbanism care presupune o legătură cu a pisa „a toca, a sfărîma”. – Der. chisăliți, vb. (a toca). Cf. chișleag, chiznovat. Vezi definitia »

UNDIȘOÁRĂ, undișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui undiță. Vezi definitia »

patroáncă s.f. (reg.) monedă, ban. Vezi definitia »

EXTREMÁLĂ s.f. (Mat.) Funcție care realizează extremul unei funcționale. [< fr. extrémale]. Vezi definitia »

MECANOSTRUCTÚRĂ s. f. structură funcțională a țesuturilor și organelor, rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei, sub influența factorilor mecanici (< mecano- + structură) Vezi definitia »