Definita cuvantului selfinducție
SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu selfinducție
ȚIGLĂRÍE, țiglării, s. f. Loc unde se fac sau se vând țigle1. – Țiglă + suf. -ărie. Vezi definitia »
LĂBOÁIE, lăboaie, s. f. Augmentativ al lui labă; labă mare; p. ext. (fam. și peior.) mână grosolană, mare. – Labă + suf. -oaie. Vezi definitia »
LÂNĂRÍE, lânării, s. f. Filatură de lână. ♦ Prăvălie în care se vinde lână. ♦ (La pl.) Obiecte (de îmbrăcăminte) făcute din lână. – Lână + suf. -ărie. Vezi definitia »
scenăríe, scenăríi, s.f. (înv.) 1. punere în scenă a unui spectacol dramatic; scenariu. 2. decor montat pe scenă. Vezi definitia »
ADVÉCȚIE s. f. (met.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal. (< fr. advection, lat. advectio) Vezi definitia »