Definita cuvantului selfinducție
SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu selfinducție
CLORURÍE s.f. (Med.) Prezența clorurilor în urină. [Gen. -iei. / < fr. chlorurie]. Vezi definitia »
COCCIGOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a coccisului. (< fr. coccygotomie) Vezi definitia »
CONVÚLSIE s. f. 1. contracție involuntară, bruscă și repetată a mușchilor; spasm. 2. (fig.) frământare, zvârcolire. (< fr. convulsion, lat. convulsio) Vezi definitia »
ENDARTERIECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție a tunicii interne a unei artere. [Pron. -ri-ec-, gen. -iei. / < fr. endartériectomie]. Vezi definitia »
ONTOGONÍE s. f. studiu al apariției ființelor pe Pământ. (< fr. ontogonie) Vezi definitia »